Energii verzi

În ultimii ani, cadre didactice și cercetători ai Universității Transilvania din Brașov au dezvoltat, în cadrul alianței universitare europene UNITA, numeroase proiecte dedicate comunității locale.  Sunt proiecte-pilot care pornesc de la provocări și nevoi reale și care urmăresc să genereze idei și soluții pentru dezvoltarea durabilă a orașelor și a comunităților. Proiectele abordează teme de interes pentru comunitățile europene:energii verzi, economie circulară, tranziție digitală, sănătate globală, incluziune sau patrimoniu cultural. Nu sunt proiecte de cercetare în sensul clasic, ci proiecte-pilot care pot genera soluții aplicabile și pot constitui punctul de plecare pentru proiecte de anvergură.

Proiectele au fost finanțate prin programul de starting grants al alianței UNITA și au fost dezvoltate în colaborare cu universități europene partenere. 

Energii regenerabile în Alpi

renalps 2

Cum pot munții devină surse de energie curată?

Zonele montane au un potențial important pentru producerea energiei din surse regenerabile. Soarele, apa, vântul și biomasa pot contribui la reducerea dependenței de combustibili fosili și la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră. Dar o soluție care funcționează într-o zonă de câmpie nu este neapărat potrivită și pentru munte. Accesul dificil, temperaturile scăzute, relieful accidentat sau perioadele de umbrire pot schimba radical eficiența unei instalații.

De aici pornește proiectul RENALPS – Energii regenerabile în Alpi, care a urmărit să răspundă unei întrebări foarte concrete: ce combinație de surse regenerabile este cea mai potrivită pentru o anumită comunitate montană și cum poate aceasta contribui la atingerea neutralității climatice?

Scopul proiectului a fost să ofere autorităților locale și altor actori interesați informații concrete pentru alegerea celor mai potrivite soluții energetice, în funcție de caracteristicile fiecărei zone montane.

Nu există o singură soluție pentru toate comunitățile montane

Prima etapă a proiectului a fost dezvoltarea unei metodologii comune de evaluare, care permite compararea diferitelor tehnologii de producere a energiei regenerabile în zone montane. Cercetătorii au analizat mai întâi modul în care relieful influențează fiecare sursă de energie.

Munții oferă avantaje importante: diferențele de nivel pot permite valorificarea unor surse hidroenergetice de mici dimensiuni, viteza curenților de aer poate favoriza energia eoliană, iar anumiți versanți pot fi foarte bine orientați pentru panouri solare. În același timp, există și dificultăți: accesul instalațiilor poate fi dificil, temperaturile sunt mai scăzute, iar relieful poate produce zone de umbră.

Cercetătorii au identificat apoi sisteme reale de producere a energiei regenerabile existente în apropierea universităților partenere. Au fost selectate instalații pentru care existau suficiente date experimentale și acestea au fost analizate din mai multe perspective.

A fost evaluată cantitatea de energie produsă, eficiența instalațiilor, modul în care acestea sunt construite și impactul lor asupra mediului. În final, sistemele au fost comparate și din punct de vedere tehnic și economic.

Ce înseamnă asta pentru o comunitate precum Brașovul?

Rezultatele pot fi utile pentru localitățile montane care vor să își reducă dependența de sursele convenționale de energie, dar nu știu care este soluția potrivită pentru teritoriul lor. De exemplu, înainte ca o primărie din zona montană a județului Brașov să investească într-un parc fotovoltaic, într-o microhidrocentrală sau într-o combinație de tehnologii, metodologia dezvoltată prin proiect poate fi utilizată pentru a răspunde unor întrebări esențiale:

  • Câtă energie poate produce sursa respectivă în condițiile locale?
  • Cum influențează relieful și clima performanța instalației?
  • Care este investiția necesară?
  • În cât timp poate fi recuperată?
  • Ce impact are asupra mediului?

Un astfel de model ar putea sta la baza unui plan energetic pentru o localitate montană, pornind de la resursele disponibile în teritoriu. Un astfel de demers ar putea fi util pentru clădirile publice – școli, centre comunitare, sedii administrative sau unități turistice – și, pe termen mai lung, pentru întreaga comunitate.

Partenerii proiectului

Universitatea din Brescia, Universitatea din Torino, Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea Savoy Mont Blanc.

Coordonatorul proiectului: Conf. dr. ing. Macedon Moldovan – macedon.moldovan@unitbv.ro