Inovarea educației în domeniul științelor vieții: strategii incluzive, flexibile și internaționalizate
Cum poate deveni educația din domeniul științelor vieții mai accesibilă, flexibilă și adaptată studenților?
Cum ar fi dacă un student ar putea vedea o demonstrație practică înainte de a intra în laborator, ar putea repeta o procedură de câte ori are nevoie, ar putea învăța termenii de specialitate cu ajutorul unor carduri interactive și și-ar putea verifica singur cunoștințele înainte de examen?
Aceasta este ideea de la care pornește proiectul „Inovarea educației în domeniul științelor vieții: strategii incluzive, flexibile și internaționalizate”, coordonat de Universitatea Transilvania din Brașov împreună cu universități partenere din România, Italia, Spania și Portugalia.
Proiectul urmărește să facă educația din domeniul științelor vieții mai accesibilă, mai flexibilă și mai apropiată de nevoile reale ale studenților. Sunt vizate domenii foarte diverse, de la biochimie, biologie celulară și moleculară, farmacologie și toxicologie până la nutriție, siguranța alimentelor, medicină dentară, anatomie, asistență medicală și medicină legală.
Ideea este simplă: studenții nu învață toți în același mod și nici în același ritm. De aceea, proiectul propune ca materialele educaționale să fie disponibile și în formate care le permit tinerilor să se pregătească înainte de curs sau laborator și să revină asupra informațiilor ori de câte ori au nevoie.
Ce s-a făcut în cadrul proiectului?
În cadrul proiectului sunt dezvoltate și testate resurse educaționale moderne și incluzive, care pot completa activitatea desfășurată în sala de curs sau în laborator.
Studenții pot avea acces, înaintea activităților practice, la materiale video și audio care explică noțiunile sau procedurile ce urmează să fie prezentate de cadrele didactice. În acest fel, timpul petrecut împreună cu profesorul poate fi folosit mai eficient pentru exerciții practice, discuții și clarificarea problemelor.
Sunt pregătite, de asemenea:
- flashcard-uri pentru memorarea mai ușoară a informațiilor;
- glosare de termeni de specialitate, inclusiv în limba engleză;
- materiale informative și tutoriale;
- simulări ale unor proceduri practice;
- instrumente prin care studenții își pot testa singuri cunoștințele înainte de examene.
O componentă importantă este și internaționalizarea educației. Materialele sunt dezvoltate în limba română și în limba engleză, astfel încât să poată fi utilizate de studenți din mai multe țări și să faciliteze colaborarea între universitățile partenere.
Cum ar putea fi implementat proiectul?
De exemplu, un student care urmează un laborator de biochimie ar putea primi înaintea laboratorului un scurt material video despre procedura pe care urmează să o efectueze. După vizionare, poate parcurge un set de întrebări și își poate verifica nivelul de pregătire.
În cazul unui curs de farmacologie sau toxicologie, poate avea acces la flashcard-uri și la un glosar de termeni. Pentru disciplinele cu o componentă practică importantă, simulările digitale pot permite repetarea unei proceduri înainte ca studentul să o realizeze efectiv în laborator.
Același principiu poate fi aplicat în anatomie, nutriție, medicină dentară, asistență medicală sau alte discipline: studentul se pregătește înainte, exersează, primește feedback și vine la activitatea cu profesorul mai bine pregătit.
Un astfel de model poate contribui la o educație mai echitabilă. Studenții care au nevoie să repete o explicație, să revadă o procedură sau să învețe într-un ritm diferit nu depind exclusiv de timpul alocat unei singure ore de curs.
În același timp, proiectul poate ajuta cadrele didactice să folosească mai eficient timpul petrecut cu studenții și să se concentreze mai mult pe activități practice, discuții și rezolvarea problemelor.
Acest proiect nu se referă doar la digitalizarea unor cursuri. Înseamnă regândirea modului în care învață studenții: mai flexibil, mai interactiv și mai aproape de nevoile lor.
Partenerii proiectului
Universitatea Transilvania din Brașov, Romania, University of Brescia, Italia, University of Turin, Italia, Universitatea de Vest din Timișoara, Romania, University of Zaragoza, Spania, Instituto Politécnico da Guarda, Portugalia
Coordonatorul proiectului în UNITBV: prof. dr. Mihaela Badea - mihaela.badea@unitbv.ro
[forms ID=25]
