Oportunități rurale pentru activitate fizică continuă prin strategii bazate pe teorii
Cum îi ajutăm pe tinerii din mediul rural să redescopere mișcarea și resursele comunității?
Cum îi putem încuraja pe tinerii din mediul rural să facă mai multă mișcare? Răspunsul nu este întotdeauna construirea unei săli de sport sau a unui teren nou. Uneori, resursele pentru o viață activă există deja în comunitate, dar nu sunt suficient de bine cunoscute sau valorificate.
Proiectul ROOTS – Oportunități rurale pentru activitate fizică continuă prin strategii bazate pe teorii urmărește să înțeleagă cum se raportează tinerii din mediul rural la mișcare și la spațiul în care trăiesc. Cercetarea se desfășoară în România, Spania și Franța și pornește de la ideea că activitatea fizică trebuie să fie nu doar accesibilă, ci și plăcută, relevantă și conectată la viața comunității.
Ce s-a făcut în cadrul proiectului?
Cercetătorii au pornit de la două concepte care explică relația oamenilor cu mișcarea: alfabetizarea fizică – capacitatea și încrederea de a participa la activități fizice – și teoria autodeterminării, care analizează ce îi motivează pe oameni să facă mișcare.
Una dintre metodele folosite este cartografierea participativă prin fotografii. Tinerii explorează comunitatea în care trăiesc și fotografiază locurile pe care le asociază cu mișcarea, sănătatea sau petrecerea timpului liber: terenuri de sport, parcuri, trasee, spații verzi, locuri de întâlnire sau chiar spații care, deși nu au fost concepute pentru activitate fizică, pot fi folosite în acest scop.
Fotografiile sunt apoi reunite într-o hartă vizuală a resurselor comunității, construită chiar de tineri.
Cercetarea urmărește și tradițiile locale legate de mișcare – de la jocuri și dansuri la activități cotidiene și ritualuri comunitare. Prin discuții de grup, tinerii sunt invitați să explice ce îi face să se simtă motivați, ce îi împiedică să facă mișcare și ce activități le aduc plăcere sau îi apropie de ceilalți.
În paralel, cercetătorii organizează focus grupuri pentru identificarea barierelor și a factorilor care îi încurajează pe tineri să fie activi, iar informațiile colectate sunt analizate pentru a identifica tipare comune în cele trei țări.
Cum ar putea fi implementat proiectul în comunitățile rurale?
Unul dintre cele mai importante avantaje ale proiectului este că nu pornește de la soluții impuse din exterior, ci de la ceea ce există deja în comunitate și de la ceea ce își doresc tinerii.
De exemplu, dacă o comunitate descoperă, prin cartografiere, că există trasee naturale, terenuri neutilizate, spații verzi sau tradiții locale care pot fi transformate în activități de mișcare, aceste resurse pot fi integrate într-un program local.
O școală ar putea folosi metoda ROOTS pentru a realiza, împreună cu elevii, o hartă a locurilor active din sat sau comună și pentru a identifica activități sportive sau recreative care pot fi dezvoltate cu resursele existente.
Metodologia dezvoltată prin ROOTS va putea fi preluată și replicată de școli și comunități rurale, care vor putea utiliza exercițiile de Photovoice și cartografiere pentru a descoperi noi resurse locale și pentru a implica tinerii în proiectarea propriilor activități.
Pe termen lung, rezultatele pot contribui la dezvoltarea unor programe locale de promovare a mișcării și la proiecte europene mai ample în domeniul sănătății și bunăstării tinerilor.
Partenerii proiectului
Universitatea din Zaragoza, Universitatea din Pau și Pays de l’Adour și Universitatea Transilvania din Brașov
Coordonatorul proiectului în UNITBV: Conf. dr. Dragoș Tohănean - dragos.tohanean@unitbv.ro
[forms ID=25]
