Îmbătrânirea activă: lecții, politici și căi de viitor
Cum ar trebui să arate îmbătrânirea activă în Europa de astăzi?
Îmbătrânirea populației este una dintre marile schimbări ale societății europene. Oamenii trăiesc mai mult, iar acest lucru înseamnă că trebuie să regândim și modul în care privim viața după vârsta pensionării. Cum putem face ca oamenii să rămână sănătoși, implicați în comunitate și în siguranță cât mai mult timp?
La 25 de ani de la formularea de către Organizația Mondială a Sănătății a conceptului de „îmbătrânire activă”, cercetători de la Universitatea Transilvania din Brașov și alte trei universități europene au analizat dacă politicile create în ultimele decenii mai răspund realității de astăzi.
Proiectul AA@25 – Îmbătrânirea activă: lecții, politici și căi de viitor pornește de la cei trei piloni ai îmbătrânirii active – sănătate, participare și securitate – și îi analizează prin prisma schimbărilor care au avut loc în societatea europeană: digitalizarea, mobilitatea populației, migrația și diversitatea culturală.
Scopul nu este doar să vedem ce s-a făcut până acum, ci să identificăm ce trebuie schimbat pentru ca oamenii în vârstă să poată avea o viață activă și demnă și în societatea viitorului.
Ce au făcut cercetătorii?
Cercetătorii din România, Spania, Italia și Portugalia au analizat și comparat modul în care politicile privind îmbătrânirea activă sunt aplicate în cele patru țări, atât la nivel național, cât și regional.
Au fost căutate, de asemenea, exemple de bune practici – proiecte și soluții care au reușit să îi mențină pe vârstnici conectați la comunitate, să le faciliteze accesul la servicii sau să le ofere oportunități de participare socială.
Un alt rezultat al proiectului este dezvoltarea unui instrument interactiv de monitorizare a politicilor privind îmbătrânirea activă, care poate ajuta cercetătorii și factorii de decizie să urmărească mai ușor măsurile existente și evoluția acestora.
Cercetarea a fost construită în jurul celor trei componente esențiale ale conceptului.
La Zaragoza, cercetătorii au analizat în special problema sănătății. La Covilhã, atenția s-a concentrat asupra securității și asupra politicilor prin care persoanele vârstnice pot fi protejate și sprijinite. La Brescia, cercetătorii au discutat despre participarea socială și despre modul în care oamenii în vârstă pot rămâne implicați în viața comunității.
Cum ar putea fi implementat în comunitatea locală?
Rezultatele unui astfel de proiect pot fi transformate în măsuri foarte concrete la nivel local.
De exemplu, dacă cercetarea arată că persoanele vârstnice întâmpină dificultăți în utilizarea serviciilor digitale, autoritățile locale și instituțiile publice pot dezvolta programe de alfabetizare digitală, astfel încât acestea să poată utiliza servicii online, aplicații medicale sau platforme administrative fără ajutorul permanent al altor persoane.
Dacă principala problemă este izolarea socială, pot fi dezvoltate centre și programe comunitare care să ofere activități culturale, sportive, educaționale sau de voluntariat.
Iar dacă accesul la servicii medicale sau sociale reprezintă o problemă, datele obținute prin astfel de cercetări pot ajuta autoritățile să identifice zonele și categoriile de persoane care au cea mai mare nevoie de sprijin.
Pentru Brașov, un astfel de model ar putea sta la baza unor politici locale dedicate îmbătrânirii active, construite pe date și pe nevoile reale ale populației, nu doar pe presupuneri.
Cercetătorii vor formula recomandări pentru viitor, pornind de la rezultatele obținute și de la noile provocări sociale.
AA@25 pornește de la o întrebare esențială: dacă oamenii trăiesc mai mult, cum ne asigurăm că acești ani în plus înseamnă și o viață mai activă, mai sigură și mai conectată la comunitate?
Pentru Brașov și pentru România, răspunsul poate însemna politici locale mai bine fundamentate și comunități în care vârsta nu reprezintă o barieră pentru participare, ci o etapă a vieții în care experiența și implicarea oamenilor continuă să conteze.
Partenerii proiectului
Universidad de Zaragoza (Spania) – Coordonator principal, Università degli Studi di Brescia (Italia), Universidade da Beira Interior (Portugalia) și Universitatea Transilvania din Brașov (România)
Coordonatorul proiectului în UNITBV: Lector dr. Sorin DRUGĂU- sorin.drugau@unitbv.ro
[forms ID=25]
