(2008-2011)
Încă din zorii civilizaţiei umane, pe măsura descoperirii caracterului ei universal, arta sonoră a ajuns să fie studiată de diferite ştiinţe, trezind curiozitatea gânditorilor, a savanţilor din domenii ale cunoaşterii dintre cele mai diverse. Prin exactitatea măsurii şi a ordonării sunetelor, prin echilibrul între conţinut şi formă, între expresie şi construcţie, bazat pe un pregnant simţ alproporţiilor, muzica este o ştiinţă în sine, dar, în acelaşi timp, este şi artape care alte ştiinţe au întrebuinţat-o în tratamentul bolilor, în instruire şi educaţie sau în alte manifestări ale activităţii umane.
Această idee este promovată şi în volumele Simpozionului Naţional de Muzicologie Artă şi ştiinţă, publicate la Editura Universităţii Transilvania din Braşov, în intervalul 2008-2011, din iniţiativa doamnei Petruţa Coroiu, conferenţiar universitar la Facultatea de Muzică a Universităţii Transilvania din Braşov. Paginile acestora oferă un spaţiu propice muzicienilor şi muzicologilor, dar şi medicilor, arhitecţilor, psihologilor, preoţilor, informaticienilor sau specialiştilor în management care doresc să sugereze şi să exprime interferenţele dintre emoţia şi graţia artei sunetelor sau a artei în general, şi rigurozitatea canoanelor ştiinţei.
Membri ai unor prestigioase instituţii din ţară, precum Universitatea Naţională de Muzică şi Muzeul „George Enescu” din Bucureşti, Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Universitatea de Arte „George Enescu” şi Universitatea „Al. I.Cuza” din Iaşi, Universitatea Transilvaniadin Braşov, Universitatea de Vest din Timişoara, Muzeul Ţăranului Român, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, sau din stăinătate - Universität für Musik und Darstellende Kunst (Austria), Conservatorul Faethon Alexandroupoli (Grecia) - autorii aduc în dezbatere atât subiecte proprii domeniului muzical (genuri şi instrumente muzicale, critică, estetică sau educaţie muzicală, receptarea muzicii, portrete ale unor muzicieni, fantasticul în artă), cât şi subiecte supuse unor abordări interdisciplinare (muzica şi matematica, fizica sau arhitectura, muzica şi artele vizuale sau spiritualitatea creştină, meloterapia, arhetipuri culturale comune muzicii şi literaturii, rolul muzicii în dezvoltarea personalităţii umane, metode moderne în activitatea didactică în perspectiva interdisciplinarităţii, calculatorul în muzică, sinteza numerică a sunetului, management şi leadership).
Lucrările trezesc interesul cu atât mai mult cu cât, în contextul societăţii informaţionale contemporane, în care mijloacele şi sursele de informare cunosc o extindere fără precedent, interferenţele între muzică şi celelalte arte, între muzică şi celelalte ştiinţe, se evidenţiază tot mai pregnant, adaptabilitatea, comunicarea sau creativitatea fiind aptitudini care permit ca realitatea să numai fie percepută secvenţial sau insular.
